Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Publié le par GRATIELA LIONTE

1. Aoleanul este o Hora in doi.Se joaca in catunul Cacova,comuna Morteni,judetul Dambovita.
2. Archeneaua e un brau de mana ,jucat numai de "ficiori" ,"flacai".Cel care conduce acest joc are in mana dreapta o vergea impodobita cu panglici tricolore romanesti.
       Se joaca foarte rar in judetele Nasaud si Maramures si la vestul Bucovinei .
3. Ardeleneasca din Borlesti sau Jocul romanesc,jud.Satu Mare .
       Perechile fac o roata mare ,tropotesc si chiuiesc cu mainile in sus ,se Invartesc la dreapta si la stanga,in ritmul muzical al horelor obisnuite si striga :

     " Sa jucam ardeleneste,
        Ca si mandra asa voieste
        Tot romanul vesel fie 
         C' am scapat de la robie,
         Ca de- al Neamului dusman,
         am scapat acum un an,
         si ca Romania Mare 
         iar e' n vechile -i hotare."
   Cuvinte auzite in anul 1920 in comuna Borlesti.

4. Barsana.Joc taranesc.Perechile se prind de ambele maini si fac patru pasi la dreapta si patru pasi la stanga,pe care-i repata de doua ori.
       Se Invartesc de cate doua ori in fiecare parte ,apoi trece fata pe sub mana dreapta a flacaului.
       Are o melodie vesela si un ritm grabit.
       Se joaca in multe comune din judetele Tarnava Mare si Fagaras.

5. Basarabeanca e o hora.Se joaca numai de catre perechi,cu mainile incrucisate in fata.
       Se obisnuieste in Basarabia ,Moldova,in comunele de pe malul drept al Prutului,in comuna Stoilesti,plasa Danicei,jud.Arges si in comuna Laicai,plasa Argesel, jud.Muscel.

6. Basmaluta.Se face cerc numai de flacai si fete .Un flacau cu o basma sau cu o batista in maini joaca singur in mijlocul horei.Apoi ingenunche in fata unei fete care-i place,en se desprinde din cerc ,joaca amandoi pana cand el ii da basmaua,o saruta pe frunte,o lasa si se desprinde din hora.
       Fata face un compliment unui flacau pe care-l vrea si jocul continua mai departe,ca in cazul precedent,dar sunt schimbate rolurile.
       Cunosctuta in comuna Crucea,plasa Brosteni,jud.Neamt.

7. Bihoreanca e o hora saltareata.Se joaca in comuna Beius,jud.Bihor,numai de catre perechi,cari tropotesc si cand se linistesc fetele striga:
               
                    " Bate vantul hatalmas,
                       Fac ficiorii ruculas 
                       Ficiorii ruculesc 
                       Fetele se basulesc.

8. Bolanda e o hora.Dupa executarea ei,perechile se iau brat la brat si se plimba unele dupa altele in forma de cerc.Ei numesc aceasta distractie "Plimbata".
       Se joaca in comuna Borlesti jud.Satu Mare.
       Acest joc e insotit de o strigatura fara insemnatate.

9. Boliboi e o hora in trei : doi flacai si o fata.Acest joc se obisnuieste in jud.Nasaud,la "Datul mainii "sau la "Asezat" ( logodna,invoire,tocmeala,legatura,jumatate de cununie).
   
         Fata striga: 
                      Pana n' oi fi cununata 
                      Nu ma tin ca-s maritata.

10.Bordeiasu e nume de hora mare de mana,care are part plimbari,cu patru pasi inanite si patru pasi inapoi.Se joaca in comuna Crainici ,plasa Closani,jud.Mehedinti.

 

11.Braul maicii.Dupa cununia religioasa(care la tara in toata Romania Mare ,se face totdeauna Duminica dimineata imediat dupa terminarea serviciului divin),iar seara ,dupa masa ,mama miresei joaca braul singura,cu mainile in solduri striga:

Acum vine al meu rand 

Sa joc braul tot cantand,

Ca am mare bucurie 

De a lor casatorie,

Sa le dea Domnul unire,

s'aiba spor si fericire,

copii s'aiba 'n jurul lor,

Cum doeresc eu tuturor.

Acest joc e cunonscut in comuna Sancei,langa Blaj,plasa Valea Lunga,judetul.Tarnava Mica.

12.Bugheanul e o hora urmata de sarba,care se joaca in comuna Stoilesti ,plasa Dainicei ,jud.Arges.

13.Ca la noi e o varianta de sarba.Se face o roata cu 12,16,20 sau 24 de perechi .Toti sunt departati unii de alti la trei-patru pasi.

In prima parte a jocului ,toti se leagana pe picioare in dreapta si in stanga si fac glume.

In partea a doua ,toti se apropie unii de altii ,se bat pe umeri si joaca.

Se obisnuieste in localitatile de pe valea Rodnei,jud.Nasaud.

14.Calucearii,Calucerii,Calusanii,Caluseii,in comuna Romos ,plasa Orastie ,jud.Hunedoara.

Noua ,doisprezece sau paisprezece ,"ficiori" romani,frumosi la faptura,toti imbracati in costume nationale regionale,albe de panza.

Au palarii mici, negre si rotunde (capota jasa ),impodobite cu flori sau caciuli cu pene ,panglici si flori.

Ei poarta camasa scoasa afara,scurta sau lunga pana la genunchi,stransa frumos cu brau sau cu bete tricolore,in care sunt infipte fire de busuioc (lemnul lui Dumnezeu,cum i se zice in partea locului).

La picioare ,dela genunchi,(unde au mici clopotei sferici pana la glesne),au atarnate panglici multicolore sau cateva siruri de zurgalai.

In mana dreapta toti tin cate un bat,ce ajunge pana la piept si pe cae-i pirogravat tot felul de crestaturi,iar in tactul jocului,lovesc cu el pamantul.

Danturile lor se executa cu mare dibacie si ei se misca tot deauna in acelasi ritm,potrivit cu miscarile si sariturile vatafului maestru.

Acest joc se imparte in doua:plimbare si figuri.

Simbolul lor e o beldie ( prajina lunga si dreapta,de 4 sau 5 metri,in varful careia e legata o basma alba ( adeseori tricolorul romanesc) si mai jos cate va legaturi de usturoi verde si de pelin.

Aces joc e o ramasita de la colegiul Saliilor din Roma veche.Acestia la 1Martie ,( anul nou la romani )faceau procesiuni si cantari insotite de astfel de jocuri.

Acum in comuna Romos ,acest joc incepe in Miercurea din mijlocul Paresimi-lor,(Postul Pastelui)si tine pana la sfintii Petru si Pavel,si numai cat timp e soarele pe cer.

Causerii de la Brasov,12figuri,sau Caluseii din jud.Turda si cei care joaca la Blaj,( cari au opt figuri) ,difera putin in plimbari si in varietatea figurilor.

La 24 IULIE 1852 s'adat o serbare in Dumbrava Sibiului ,unde sa executat acest joc in fata imparatului Francisc Iosef,inconjurat de Arhiducele Albrecht,guvernorul principe Schwarzenberg ,adjutantul contele Grunne,generalul Bordelo si Styrbey,principele Valahiei,cu generalii si ministrii sai,trimis sa salute pe imparat din partea Sultanului.

In 1868 s'a jucat Calucearii in Piata Mica din Sibiu.

Dupa revolutia de la 1848 studentii romani joaca Calusanii in fiecare an.

Un joc asemanator cu al Calucerilor e si batuta,formata din sase figuri.Ea se joaca in Ardeal,dupa melodia Banu Maracine.

15 .Carjeleasca e o hora vioaie si saltareata.Se joaca in catunul Cacova,comuna Morteni,judetul Dambovita.

16 .Ciorcusa ,Ciorobara ,Ciorcobara . In dialectul Banatenilor ,inseamna Cotofana ,sau Tarca, Sarca,Caragata ,e o chindie. Jucausii se tin de umeri sau de dupa gat si ,la rastimpuri ,se lasa in jos pe vine.

Se joaca in comunele : Moldovita si Zlatita ,plasa Moldova - Noua si Zorlentul - Mare ,plasa Resita, jud.Caras - Severin .

17. Ciupagica e o hora de mana cu patru batai si cu patru plimbari.Joc cunoscut in comuna Crainici ,plasa Closani , jud. Mehedinti.

18.Corobasca e nume de joc vioi si saltaret ,executat pe comanda,numai de flacai.

Se joaca in comuna Crucea,plasa Brosteni,jud.Neamt .

19 .Craioveanca e un braulet ,care se joaca numb in doi ,in toate judetele din Oltenia.

20.Dana sau Dama e o hora de mana,vioaie si recede,care se joaca numai in dreapta.

Joc cunoscut in comuna Celeiu,plasa Vulcan,jud.Gorj.

21.Dantu ca la Marasesti e o hora de mana,care se joaca in comuna Marasesti ,plasa Closani,jud.Mehedinti.

22.Dantu din Oas sau Dansul Osanesc e o Varianta de hora.In mijlocul unui cerc mare canta doi ceterasi lautari ,recrutati dintre sateni:unul cu cetera -vioara-,si altul cu gorduna-basul-,care tin isonul.

Se joaca repede numai de 12,16 SAU 24 " ficiori" ,cari stau departati,unii de altii,la distanta de trei pasi.

Toti tin mainile in sus si chiuiesc.Unii plescaiesc din degete sau bat din palme ,iar altii au in mana dreapta cate un cutit nou.Acest dant se joaca in cele 16 comune din "Tara Oasului",plasa Oasiu,la nord-estul judetului Satu-Mare.

23.Dantul "din verde ".In comunele Madaras,Arded,Gerausa si Medisa din plasa Arded ,judetul Satu - Mare,primavara si vara ,sarbatoarea ,dupa amiaza , " ficiorii " si fetele se duc " la verde" sau " in verde " ,in dumbrava,pe pajiste,etc...unde au avut loc picnicuri ,petreceri in aer liber la tara si acolo joaca.

Se formeaza doua circonferinte concentrice : una mare numai de flacai si alta mai mica,la mijloc numai de fete .

In centru acestor cercuri ,canta doi sau trei ceterasi ,lautari sateni.

Toti joaca hora ,braul sau invartita .

24.Dantu'n doua parti e o hora vioaie si saltareata ,care se joaca in comuna Retezu ,plasa Vulcan ,jud.Gorj si in comuna Comanesti ,plasa Closani,jud.Mehedinti.

25.Dant la nunta . Se joaca hora pe loc. Flacaii stau la dreapta fetelor ,la distante de doi-trei pasi .Fire de peteala ,beteala,fac legatura intre flacai si fete .

Flacaii rasucesc beteeala pe mana lor stanga ,pana cand se apropie de fete ,pe cari ,cu totii deodata ,le imbratiseaza si le tucae ,-saruta- ,apoi incepe jocul - o invartita-.

INAINTE DE A IMBRATISA FATA ,FLACAUL STRIGA:

Esti a inimii aleasa ,

Si vreau sa imi fii mireasa ,

Cinstea sa-ti fie cununa 

Si vor merge toate struna .

Sa fii buna gospodina :

Floare - aleasa in gradina .

 

FATA RASPUNDE:

Eu mireasa iti voi fi,

dar si asta vreau sa stil :

Sa fii harnic si voios 

si sa nu fii manios .

Se joaca in comuna Maeru ,plasa SANGEORZ BAI,judetul Nasaud.

26.Dobra e nume de hora cu doua plimbari inainte ,doua inapoi si opt batai ,cari se striga :

Joc cunoscut in comuna Crainici plasa Closani ,jud.Mehedinti .

26.Dobra e nume de hora cu doua plimbari inainte ,doua inapoi,si opt batai,cari se striga:

Joc cunoscut in comuna Crainici ,plasa Closani,jud.Mehedinti.

27.Ficioreasca.Douazeci si patru de "ficiori" ,toti imbracati in costume nationale,cu opinci si la picioare cu mici clopotei sferici,formeaza o roata si fiecare ,separat executa diferite figuri asemanatoare cu acele din Jocul Calusarilor.Se servesc si de un fel de baston lung si gros,impodobit cu panglici,de care se sprijina in timpul jocului,si care-i ajuta sa faca diferite sarituri.

In timp ce "ficiorii" joaca,fetele stau in jur si privesc .Cand unul din ei striga :"Pa ia!",atunci toti arunca jos,intre ei ,la mijloc,toate bastoanele si toti flacaii simuleaza rapirea fetelor,le iau in brate ,le saruta si se departeaza putin cu ele,apoi la alt strigat : " In Cetate",toti revin in acelas loc si iar le saruta.

Aceasta scena aminteste cum Sabinele au venit sa priveasca la jocul Romanilor,cum ei le-au rapit si au fugit cu ele in cetate ,la fondarea Romei,anul 743 inainte de Crist.

Ficioreasca are si o varianta in felul urmator:

In drum spre ghilas ,loc destinat pentru joc,unde se strang dantuitorii ,lautarii canta si ,din cand in cand ," ficiorii " striga :

Chiuieste , nu striga ,

sa rasune ulita,lita,

Ia mandrulita ,

Sa deschizi portita,

sa-i dea badei gurita,

gurita si buzele,

care-s moi ça frunzele.

 

Striga ,striga sa se stranga,

fetele din Valea Lunga,

ca oitele la strunga,

Toata ziua sa jucam,

sara sa le sarutam,

Saruta-ma mandro'n gura,

c'aseara am mancat fritura,

friptura de turturea,

si mi-e gura ca mierea.

 

Codrule ,frunza marunta ,

pasarile'n tine canta,

ies mandrele de le-asculta,

de-ar iesi si mandra mea 

sa-si asculte pasarea,

cum ii canta patima,

patima ei din fetie,

si-a baditei din junie.

 

Cand au ajuns la ghilus ,flacaii se strang ,fac o roata mare,stau indepartati unii de alti la trei -patru pasi ,si inceppa sa joace Ficioreasca dupa voie si pun la contributie fiecare inteligenta si imaginatia lui.

Ei executa multe si variate figuri in toate felurile .Fetele fac a  doua roata in jurul ficiorilor si privesc la ei.Acestia striga:

Faceti jocul romanesc ,

dar nu stiu cum sa-l pornesc.

De l-as porni cat de bine

tôt rade lumen de mine

Rade lumea ,rade tara,

rade mandrulita sara.

Drague-mi-i de a trai in lume ,

frica mi-e ca mor ca maine.

Dar nu mi-e frica de moarte ,

ci mi-e frica de pacate,

pan'i da seama de toate,

Dar de toate relele 

ce am facut cu fetele,

sara cu nevestele

pe la toate portile.

Dupa Ficioreasca contiinua cu Invartita ,joc vioi si saltaret,si incepe cu trecerea fetei pe sub mana dreapta a flacaului,

care striga:

Pe sub mana,

Ca-i romana,

ca-i fata de moldovan,

cu cosita de podbean.

 

Cat i.e. tara ungureasca

nu-i ca fata romaneasca.

cand ia braul si se'ncinge 

din obraji ii pica singe.

Trupusoru-i ca paharul.

Fata-i alba ca zaharul.

Ochii-s negri ca neghina,

Gura-i dulce ca zmochina.

 

Cine n'are dor de lunca,

nu stie lumea cand se culca,

nici noaptea cata-i de lunga,

Cine n'are dor de vale,

nu stie luna cand rasare,

nici noaptea cata-i de mare.

Acest joc est cunoscut in tot cuprinsul judeteleor:Tarnava Mare si Fagaras si o parte din judetele Sibiu,Alba-Iulia si Brasov.

In deosebi ,se joaca mai mult in comunele Rupea -Cohalm,Homorod,Cata,Palos,Daisoara,Fantana,Mateias,Bogata-Olteana,Mercheasa,etc. din plasa Rupeni-Cohalm,judetul Tarnava-Mare.

Dupa Ficioreasca si Invartita urmeaza hora si sarba.

In timpul jocului de hora si sarba,flacaii si fetele striga pe rand:

Un flacau sau toti in cor:

Dupa ea copii,ficiori,

ca-i cu ochii negrisori

si cu sauna plin de flori,

Florile sa le luam

copila s'o saturam.

Fata sau fetele raspund:

Nu ti-o fi,badeo ,pacat,

c'aseara te-am asteptat ,

tot cu foc si cu lumina

si cu dor de la inima.

Badeo ,ce pamant te tine,

de nu vii sara pe la mine

Si cand dau sa viu la voi,

ma striga maica'napoi.

28.Ficioreste,joc popular.Intai ficiorii singuri fac ponturi,bat din picioare,joaca repede si-si lovesc,alternativ,cu palmed ,calcaiele.

A doua forma e cand flacaii si fetele se prind de ambele maini ,se invartesc de trei ori la dreapta,bat de doua-trei ori cu piciorul drept in pamant si apoi se invartesc tot de trei ori spre stanga.

Se joaca in comuna iCloud,plasa Gherlei ,jud.Somes.

29.Floarea marului,Perechile formeaza un cerc,se iau de amandoua mainile si joaca leganata,cu doi pasi inainte si doi pasi inapoi:

Flacaul striga :

Frunza verde busuioc,

daa-mi fata sa ti-o joc,

sa ti-o joc ,sa fie jucata,

sa nu uite niciodata,

sa ma pomeneasca - odata.

Joc cunoscut in comuna Horodnicul de Sus,plasa Vicovelor,jud.Radauti,Bucovina.

30.Foisoreanca e numele unei hore care,din cand in cand,se transforma in invartita .Se joaca in Catunul Canova,comuna Morteni,judetul Dambovita.

31.Frunza e o hora vioaie si saltareata,care se joaca in comuna Slavuta,plasa Melinesti,jud.Dolj,in comuna Comanesti,plasa Closani,jud.Mehedinti si in comuna Ratezu,plasa Vulcan,jud.Gorj.

32.Galopul e o sarba foarte vioaie si saltareata,care se joaca in comuna Slavuta,plasa Melinesti,jud.Dolj,in comuna Comanesti,plasa Closani,jud. Mehedinti si in comuna Ratezu,plasa Vulcan,jud.Gorj.

33.Galopul e o sarba foarte vioaie si saltareata ,care se joaca in comuna Stoilesti ,plasa Danicei,jud.Arges.

33.Ginerele si mirerasa,in Muntenia si Moldova sau Mirele si mireasa in Ardeal si Bucovina,e o sarba urmata de invartita.

Dupa ce nunta cu tot alaiul se intoarce de la biserica,mirele si mireasa ies in batatura si in mijlocul horei joaca numai amandoi,in timp ce nasul lor le canta:

Fini mei sa va iubiti,

ca sunteti prea potriviti,

si la ochi si la sprancene,

ca doi porumbei la pene.

Aces joc e cunoscut aproape in toate comunele din Romania intregita.

34.Gluma matii. Se formeaza un careu.Cate fete atati flacai ,separati pie doua fronturi.Din capul coloanei un flacau si o fata se desprinde si alearga unul dupa altul.Ei fug in jur si in fata fronturilor,fara sa strice randurile,pana cand flacaul prinde fata si o saruta.Jocul continua pana cand se perinda toate perechile.

Cunoscut in comuna Crucea,plasa Brosteni,jud. Neamt.

35.Gordana e o sarba,in trei ,in sase sau in noua,care se joaca alternativ:incet si repede,numai la culesul viilor,in catunul Turculesti,comuna Clinesti si in toata podgoriadela Leordeni pana la Pitesti,judetul Muscel.

Flacai si fetisoare,

jucam toti pe razoare,

ca e culesul vii,

si ziua bucurii.

36.Guralau,Joc ardelenesc.Se face o raoata mare humai de " ficiori " , cari stau departati unii de altii la trei sau patru pasi .In mijlocul lor canta un ceteras ,lautar,iar flacaii se invartesc pe loc,tropotesc si bat din palme.

Se joaca in toata plasa Oasiu ,zisa si Tara Oasului,din judetul Satu-Mare.

37.Haidau romanesc de pe Mures.Se face un cerc mare numai cu perechi.Lautarii canta la mijloc.Flacaii ies din cerc ,cu trei - patru pasi inainte si fac ponturi,diferite figuri.Ei bat din palme,ridica succesiv picioarele,livesc calcailele si apoi striga:

Intai una si apoi doua

Ca mi-am prins draguta noua

Accus ce o sa fac cu doua

P'aia noua o iubesc ,

P'aia veche o cinstesc,

ca m'o 'nvatat s'o iubesc.

 

De-as trai pana la vara

sa ma duc unde-am fost iara,

langa gramada cu fan,

cu mana la mandra-n san.

Se joaca in communale Garbova de sus,Hopartata si Magina,plasa Aiud,judetul Alba.

38.Hodoroaga,Joc din Ardeal.Flacaii se print de maini ,se plimba la derapata si la stanga,dupa o zicala ,melodie,foarte vioaie.Batranii fac maiscarile incet.

Se joaca in comuna Maseru,judetul Nasaud.

39.Hoineloi e o varianta de Tiganeasca . Flacaii isi bat genunchii cu palmele ,iar fetele se invartesc in jurul lor.

40.Hora din Badacin,e o hora obisnuita,care se joaca in catunul Badacin,comuna Periceiu,plasa Simleul-Silvaniei,judetul Salaj.

41.Hora junimii, e o hora vioaie,care se joaca in comunele : Carlibaba ,plasa Dornei,Gura-Humorului si Voronet ,plasa Humorului,judetul Campulung,Bucovina.

42.Hora lui Closca . Se joaca si se striga :

Toti Romani din Carpenis ,

tin cu totii ,zau ,mortis ,

sa joace o hora mare

c'azi e zi de sarbatoare.

Tot Romanul ,mic si mare,

sa-si aminteasca fiecare 

de Horia ,Closca si Crisan 

si cum urmasii pe dusman

pan' la Pesta i-au agonit 

si Neamul ni l-au intregit.

Ura! Ura ! Sa traiasca!

Romania sa' nfloreasca,

pe-al nostru scump ogor ,

sub drapelul tricolor!

Cuvante auzite in August 1920 ,in comuna Carpenis,judetul Alba.Acolo ,in 1748,s'a nascut Closca -Ion Oarga-,care impreuna cu Horia - Nicolae Ursu- zis si "Craisorul" ,dupa sentinta de moarte ,pronuntata la 26 Februarie ,de contele Jankovitz,comisar regal,au fost trasi pe roata la 28 Februarie 1785.Corpurile lor sfaramate le-au ingropat romanii in Alba-Iulia.

43. Hora lu Lolescu , E o hora care se joaca cu patru perechi.Se fac patru pasi inanité ,patru pasi inapoi si cate patru batai la dreapta si la stanga.

Se joaca in comunele Tismana si Godinesti ,plasa Vulcan,judetul Gorj.

44.Hora pescarilor , E o hora cu miscarry alternative lente si vioaie ,care se joaca numb de peccari,in comunele Coslugeni,Socariciu,Jegalia,Galdau,Cocargeaua,Fetesti,Cegani,Pacaeni,plasa   Fetesti si in comuna Giurgeni,plasa Tandarei,judetul Ialomita.

45 . Hora Pestelui , se joaca in comuna Stoilesti,plasa Danicei, judetul Arges .

46 .Hora Sabinelor se joaca numai de fete , in comuna Dobricul - Lapusului , plasa Lapus si in comuna Argries , plasa Reteag , jud . Somes .

47 . Hora tarilor surori, 1920 , se joaca in comuna Breaza ,judetul Prahova .

Un flacau striga : 

Iar am dat mana cu mana 

cei cu inima romana 

si ne-am luptat cu vrajmasii ,

ca sa ne liberam fratii.

 

Mai , romane ardelene,

ventru tine am luptat noi ,

frati robiti de multa vreme ,

astazi ne-am unit cu voi .

 

Basarabia, Ardealul

si Bucovina sunt surori .

Toate liberate-s stranse 

acuma langa mama lor,

 

Astazi Romania - Mare ,

iar e'n vechile-i hotare .

Sa traiasca ! Sa ' nfloreasca !

Neamul nostru sa mandreasca !

48 .Hora " Trei pazeste " , la care se fac numai trei pasi inainte si trei pasi inapoi si se comanda : " unu , doi , trei ".

E cunoscuta in comuna Stoilesti , plasa Danicei , jud . A rges .

49 . Hutulia , e un joc format din hora urmata de sarba , care se joaca in comuna Rameti, judetul Maramures .

50 . Jianca ,Jianca pe comanda e o hora urmata de batuta .

Flacaii striga :

Foaie verde busuioc 

ma tine Jianca' n loc 

sa-i mai facem d'un soroc .

 

Joc cunoscut in comuna Caldararu , plasa Balaci ,jud . Mehedinti  si in comuna Bibesti ,plasa Gilortul, jud .Gorj , acest joc e cunoscut tot cu acelasi nume ,dar acolo flacaii striga :

Jianca dela Galati ,

adusa de dei soldati,

doi soldati far' de mustata,

vine cu Jianca ' n brata .

Majoritatea barbatilor din comuna Rameti sunt de statura mica ,imbracati cu sumane scurte si negre ,si cu berneveci ,cioareci -itari,rosii.

Portul popular al femeilor e cel obisnuit in nord - estul Ardealului .

51 . Jieneasca e o hora obisnuita .Perechile se despond si se schimba fetele.

Flacaii striga :

Foaie verde de- avrameasa,

nici cu asta nu fac casa.

Foaie verde busuioc

sa vie alta in loc .

Folie verde lamaita,

sarutati-va'n gurita.

Si-alta frunza busuioc ,

sa'ncheiem hora pe loc ,

sa-i mai facem d'un soroc.

Se joaca in comuna Slavuta,plasa Melinesti ,jud.Dolj.

52 . Joc ardelenesc . Intai " ficiorii " joaca singuri ,separati si asezati  in linie dreapta.

Ei vioi , se lasa pe vine si -si bat cu palmele genunchii si calcailele .Urmeaza o pauza .Apoi perechile se apuca cu amandoua manila de umeri si joaca " leganata " . In timp ce un ficior " descanta "- striga -:

Asta fata imi place mie,

ca-i cu loc si cu mosie

si cu patruzeci de mie .

 

Joaca fata cat de bine 

ca maine ti-o zice caine ,

si daca s'o marita 

ici " Bineata " nu ti-o da .

 

Ma dusei la besereca 

Doua fete ma'mpedeca .

Ma'ntorsei ,le sarutai ,

Dumnezeu ma duse'n rai .

Si eu cred ca'n rai m'oi duce 

ca le-a fort gura prea dulce .

IEA  fetelor e brodata aproape toata pana in brau si pe poale cu flori colorate sau cusaturi cu motive romanesti . Dela mijloc in jos fetele sunt imbracate in zade sau surte ( in Ardeal ),sorturi in Banat si fote ,catrinte ,pestelca ,zavelca sau zivelci in Muntenia ,Moldova si Basarabia . Aceste zade in comuna Rameti se poarta una in fata de culoare inchisa ,cu dungi rare rosii si transversale , iar la extremitatea de jos au cipci -ciucuri- .Zadia din spate e mai deschisa ,iar dungile rosii sunt mai dese.

Fetele bogatae poarta panzeturile brodate cu fluturi din fire aurite .

Toate femeile sunt incinse la mijloc cu bete tricolore nationale .

Locuitorii din comuna Ramaneti vorbesc un dialect ruten amestecat cu multe cuvinte romanesti .

Dupa fiecare strigare perechile se invartesc de cate trei ori in dreapta si in stanga .

Se joaca in comuna Tulca ,plasa Salonta si in comuna Ianosda ,plasa Tinca , judetul Bihor.

53 .Jocul Dacilor e un brau juckt de batrani ,cari se tin unul de altul cu mana stanga pe umar , iar in mana dreapta au o prajina lunga de 3-4 metri , ascutita la capatul de sus , si care imita lancea .

Acest joc l- am vazut in comuna Botiza , plasa Iza ,judetul Maramures .

54 . Jocul Carasan e un brau amestecat cu invartita .E cunoscut in comuna Sangeorge ,plasa Gataia ,judetul Timis - Torontal .

55 . Joc de- a alungu . Se aseaza perechile in linie dreapta . Fetele se invartesc pe sub mana dreapta a ficiorilor , apoi se prind de umeri si joaca toti o sarba .

Cunoscut in comuna Iclod ,plasa Gherlei ,jud. Somes .

56 . Joc de ' navrait .Fêtera se invartesc pe sub mana stanga  a ficiorilor ,iar ei cu mana dreapta isi bat calcaiul drept.

Se joaca in comuna Iclod ,plasa Gherlei ,judetul Somes .

57 . Jocul din Marmatia e o sarba armada de invartita .E cunoscut in comuna Sarasau,plasa Campulung la Tisa , judetul Maramures .

58 . Jocul gainii .Bucatareasa nuntii ,dupa ce a pus pe masa o farfurie mare in care e o gaina fripta  si impodobita cu salate ,flori si panglici ,joaca inaintea invitatilor si striga :

Saraca gaina grasa ,

ieri erai pe dupa casa ,

si acum esti la noi pe masa .

 

Saraca gaina sura ,

​​​​​​​eri era pe dupa sura ,

si-acum esti la mine 'n gura .

 

Nanasul daca vrea sa glumeasca ii raspunde :

 

Socasita -bucatareasa- de la oale,

ti-ai facut jubu -buzunar- la poale ,

si-ai furat carne din oale 

​​​​​​​si-o ramas blidele goale.

SAU

Du-te'n lume , du-te'n tara ,

si -ada- mi paie de secara 

si mi-o frige -a doua oara.

Cunoscut in comuna Iclod ,plasa Gherlei, jud . Somes .

60.La rascruce ,la rasante ,Joc Ardelenesc.Se prind ficiorii si fetele de mana si formeaza un mare semicerc.Toti tin mainile in sus . Flacaul din capatul din dreapta trece in zig-zag,in serpentina,pe sub mana jucausilor si dupa el atrage pe toti ,pana termina sirul.Se repeta de trei -patru ori si apoi fac hora.

Se joaca la marginea communie Maeru ,la raspantia drumului care duce spre catunul Anies ,unde e confluenta paraului Aniesul -Mare cu raul Somesul-Mare,plasa Sangeorz -bai,jud.Nasaud.

61.Lipanu e nume de hora obisnuita.Jucausii se prind de umar .Joc cunoscut in comuna Bibesti ,plasa Gilortu,jud.Gorj.

62.Mandrele . Fetele formeaza un cerc ,se prind de degetul mic si invartesc repede hora in amandoua partile.Toate tin capul sus .

Flacaii privesc,rad si glumesc.Se joaca in comuna Varvoru,jud.Dolj.

63.Marmoaica.Joc bucovinean.Se formeaza un cerc numai de flacai si fete.Perechile se prind de amandoua mainile si joaca leganata si batuta.Flacaii striga:

Asa zice mandra mea 

ca sa ma'nsor cu ea.

Dar eu nu m'oi insura

cat capul sus mi-o sta.

 

Si-asa zic mandrel mele:

sa ma duc mai des la ele,

Dar eu nu ma duc la ele,

ca mai toate-s foarte rele,

rele sunt de prapadit,

si ma face de nimic.

Se joaca in comuna Horodnicul de Sus , plasa Vicovelor,jud.Radauti ,Bucovina.

64.Maramureseanca e o batuta urmata de hora .Fiecare pas e batut si insotit de chiote .Se joaca la sudul si la nord-estul judetului Maramures ,in comunele Brebu,Budesti,Calinesti,Sarbi,Vad,etc.

65.Mazarea e o hora cu tropaituri si invartituri pe loc .Se joaca numai de pererchi ,in comuna Borlesti,judetul Satu-Mare .

66 .Moldoveneasca din Oas ,Plasa Oasis,judetul Satu-Mare." Ficiorii"si fetele se prind,alternativ,de dupa gat si maini,fac o roata mare si joaca sarba repede.

Un ficior striga:

Fata ,nu mai cleveti,

ca urata tu vei fi :

Ficiorii te-or ocoli

si mereu te voi boci .

 

Fata,nu te mai boi ,(vopsi)

Ca la fata te-oi zbarci,

disti ti s'or inegri 

si feciorii or fugi.

 

Fata-ai vandut cocosu,

Iute -ai comparât rosu:

Obrajii ti -ai vopsit

si singura te-ai pocit.

 

Pe fata de te-oi spala,

cu orice sopon oi vrea,

mai frumoasa n-ai sa fii ,

chiar si-o zi de te-ai cazni.

 

67.Neagra e o hora mare ,in mijlocul careia jucatorii pun o gaina neagra ,pe care ,catva timp ,n'o lasa sa iasa afara .Se joaca in comuna Chirioiu,catunul Binitii -Rosiori ,judetul Ilfov.

68.Negreanca . Se formeaza cerc si se prind perechile de umar .La comanda "una -doua" ,toti bat pe loc,de doua ori,cu piciorul drept.La a doua comanda :"Ur-ma",toti fac patru pasi inapoi.Si cand se spune : "In genunchi ",incep o sarba vioaie si se pleaca in jos .

Se joaca in comuna Potcoava ,plasa si judetul Olt .

69.Obarsanca e o hora care se aseamana cu salcioara.Se joaca in "Dealul Baii " din comuna Baia  de Arama,plasa Closani,judetul Mehedinti.

70.Pacuraru cunoscut si cu numele de Ciobanasul .Perechile se prind cu mainile incrucisate la spate .Se formeaza o roata .Se aduna toti la mijloc si apoi se retrag.Flacaii si fetele fac in cor chuituri specifice acestui joc:

Ciobanas la oi m'as duce ,

Dar oile nu le stiu mulge .

Ciobanas la oi am fost,

Dar oile nu le cunosc .

Ciobanas in sat la fete ,

Oile zbiara de sete .

Ciobanas in sat la poame,

Oile zbiara de foame .

Asa se joaca si se striga in comuna Cata,judetul Tarnava Mare.

In regiunea Baia Mare ,judetul Satmar si in regiunea Rodnei ,judetul Nasaud ,Pacurarul -Ciobanasul- se joaca astfel:

Perechile se iau de brat si formeaza o hora .Fac trei pasi inanité si trei inapoi ,o invertire si o lovitura cu piciorul drept in pamant.

Ficiorii striga:

Ciobanas la oi m'as duce ,

dar nu-mi place urda dulce ,

ci imi place cas sarat

sa stau cu fetele'n sat.

Tri li li li li ...

Tri li li li li ...

 

Draghi imi sunt oitele 

cand le cresc cornitele.

Draghi imi sunt doinitele

cand le cant fetitele.

Tri li li li li ...

Tri li li li li ....

 

Ciobanas cu fluier dulce 

te vrajeste si se duce ,

de la munte la compie,

Primavara iar sa vie.

Tri li li li li ...

Tri li li li li ....

 

 

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

 Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

 Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris

 Danse Roumaine à Paris

Danse Roumaine à Paris