Overblog Suivre ce blog
Editer la page Administration Créer mon blog
c h e z G r a z z  i e l a   d a n s e s  d e s  R o u m a n i e a  P A R I S

c h e z G r a z z i e l a d a n s e s d e s R o u m a n i e a P A R I S

"Hora ,un dans Universal al sufletului ,creat din dorinta Lui de à se bucura ,o imbratisare a melodiei ce Il invaluie duios. Asa ia nastere hora...O putem intalni pesté tôt ,cu stiluri diferite,la multe neamuri ,deoarece suflete sunt peste tôt . Sa nu uitam niciodata insa ca frumusetea horelor romanesti rezultate din aceasta imbratisare dulce o datoram sufletului deosebit de iubitor de frumos si de rabdator à taranului roman. Hora, une danse universelle de l'âme, créé à cause de Son désir de ce réjouir ,un câlin attachant a la mélodie qui l'entoure avec douceur .Ce comme ca la naissance de hora ... On peut la rencontrer partout, avec des styles différents, dans de nombreux pays ,parce que les âmes sont partout. Nous ne devons jamais oublier toutefois ,que la beauté des nos horas roumaines résultats de cette étreinte douce ont la doit aux âmes très aimantes de beauté et très patients des paysans roumains." « Hora-i gioc vechi romanesc si toti cari-o invartesc striga si se'nveselesc. O gioaca si mic si mare , in zile di sarbatoare. Hora-i giocul din strabuni Mult iubita la romani , Si-o gioaca si cei batrani, la nunta ca scoria mari, di uimesc pi lautari. Barbati, teneri si neveste , ce-s frumoase ca-n poveste , Flacai mandri si cu fete , stranse la mijloc cu bete , di ti-e drag ca sa-i privesti. Si atuncea ti gandesti la datini si la batrani, la ai nostri buni romani, cari-au jucat intai hora ce li-e draga tuturora. » Gratiela Lionte

Les Calusarii

  • Les Calusarii ,danse traditionelle du dimanche de la Pentecôte,qui s'exécute également en ronde,un bâton à la main,décrivant différents figures

Les Calusarii avec 14 noms divers

danseurs de danses traditionnelles le dimanche de la Pentecôte

" Nu este popor,unde se vorbeste limba romaneasca ,intre care sa nu fie cunoscut jocul calusarilor,ce se savrseste in saptamina dinaintea Rusaliilor.Se aduna mai multi juni,buni dantuitori si , formand o ceata,se impodobesc cu deosebite scarpe ,esarpe,cu pene de paun,si alte asemenea,si cu zurgalai,si se inroleaza pe o saptamana,ori si pe mai mult,dupa impregiurari,sub un stindard sau un steag ce-l inalta....

In fiecare primavar ,in lune Aprilie ,se formeaza ,in multe sate,grupuri de sapte,noua sau unsprezece tineri care-si imbraca vestiminte frumoase taranesti si timp de patruzeci de zile executa in localitati departate ,un dans simbolic ; unul din ei porta un drapel,denumit primicer,iar altul face comicarii dar nu pronunta nici un cuvant in timpul acestei excursii,aces ta este mutu ."

In "Geschite des transalpinischen Daciens ,das ist der Walachei,Moldau und Bessarabiens" de Franz -Iosef Sulzer ,Wien 1781:

"Cunonosc in Ardeal un singur joc,care pare sa fie ramas dela Romani.Este un joc reprezentare si dant totodata si se numete Jocul Calusarilor.Cantemir il descrie in Moldova,astfel ca nu este deloc asemanator cu cel din Ardeal,fiindca aces joc se distinge print'un dans special ,care-si are pasii sai deosebiti si in muzica.Voi da cateva amanunte despre el.Se pare ca acesti caluseri ardeleni sa fie o ramasita a acestor Collis salis,a vechilor romani.Acestia ca si aceia au o cure incrucisata peste umarul drept si stang si anume la una atarna sabia,iar cealalta este batuta in tinte .Si acestia poarta un bat lung in mana,diferite basmale colorate si impodobite ,cari ar reprezenta aurul si purpura romanilor,iar palariile si caciulie lor se deosebesc de cele obisnuite,deoarece sunt infrumusetate cu pene si alte podoabe.Vataful lor ,reprezinta pe vates-ul roman,care le este maestru si sef.

Uneori caluserii formeaza fara femei ,un dant in cerc ,fara sa-si dea mainile ,numit mocaneste,tinand in maini maciucile de pastor si facind cu ele diferite figuri,ancat acestea este intr'adevar un joc figurat.

Uneori danseaza si fetele si in cazul acesta ele sunt obligate sa-si plateasca fiecare dansatorii cu cate un creitar."

In "Ghid du voyageur à Bucarest",de Ulysse de Marsilac,Bucarest 1877:

" In saptamana dinaintea Rusaliilor ,se face in Romania si in special in Bucuresti ,o sarbatoare cu caracter national ,numita sarbatoarea mosilor,adica a batranilor,pentru ca ea a fost hotarata si facuta pentru a comemora mortii.

Printre practicile care se fac cu aocazia mosilor,obiceiul cel mai curios este Jocul Calusarilor.

Numele de calusari ar veni ,dupa datele etimologice,de la unirea cuvintelor collis salii.

Calusarii inseamna deci saltatori,si in adevar sariturile formeaza partea principala din jocul lor .

Se stie de multi etimologici,ca exista identitate perfecta intre Calusarii din Romania si salinenii din Roma.Ca si salienii ,Calusarii au acelas numar de jucatori.Seful lor se numeste vataf,iar al salieniilor vates.Cele doua nume vin poate de la vata sau vatsa din sanscrita si care insemneaza invatamantul sau stiinta.

Calusarii formeaza o corporatie sau asociatie in care nu este admis nici unul decit dupa trei ani de incercari".

In "La Roumanie et les Roumains " de Luis Chardon,Bucharest ,1883:

"Jocurile nationale vin de asemenea de la colonii latini.Hora aminteste chorus roman.Jocul calusarilor are multa analogie cu acel al preotilor salieni.Este interesant de a vedea pe acesti jucatori cu picioarele impodobite de clopotei si multe panglici la palarii dansand ,sarind,strigand sau cantand si batand pamantul cu toroipane antice."

In « Cavalerul Alessandro Parisotti,sub rubrica Danturi romane,in 1882,in ziarul italian « Il Bersagliere »:

« Intre multe dansuri ce are Romania,trei au fost alese de trupa de jucatorilor ,ca sa fie baratte in Roma,si acestea sunt:Romanul,Batuta si Brau.

​Cel dintai Romanul ,are o origine antica .Unii spun ca el reaminteste rapirea Sabinelor si ca pastreaza datina unui rit al Saliilor,instituit de Numa Pompiliu in Romania ,acest joc se executa inntr-o anulita zi din luna Mai,de catre un grup de doisprezece oameni Munteni,numiti Calusari,condusi de un sef si intovarasiti de un mut,care cu o sable de lemn,are atributia de a tine departe lumia care priveste.Dela cuvantul callu -cavallo- vine callusiu -cavalluccio- si callusariul,barbat care sare pe un calut.Muzica este repede ,vioaie si de un ritm fermecator,dar patrunsa de ceva nedeterminat,ce face caracterul tuturor melodiilor populare romanesti.

In " La patrie des Roumains d'orient "de Leon de Rosny,Paris 1884:

"Nu numai ciobani,oieri din Carpati,continua a cultiva Romanul.dar ei au pastrat si frumosul port al starbunilor sai,si odata cu acest costum practicile ce amintesc vremea legendara a lui Romulus si timpurile glorioase ale imparatului Traian.

Printre aceste practice ,nu este nici una care sa produca o impresie mai vie asupra spiritului calatorului strain decat aceea ce face dansul lor numit Calusarii.Acest joc,care este o reminescenta de rapirea Sabinelor,este executat numai de barbati,cari stimuleaza rapirea fetelor.Unii autori pretind ca acest dans are si un caracter religios,a fost al vechilor preoti salieni,ce-l practica sub conducerea unui vates .La acesta ceremonie originala si caracteristica,orchestra este formata cite odata de tigani."

In "Siezatorea " ,foi'a poprului romanu-1879, " Versul Caluserilor" :

Salta mai Romane ,salta,

Si-ti ridica fruntea nalta:

Asia Romulus joca,

Cand cetatea o zidia,

Cu feciorii ce-i avea

Si'n pamantu cu tropotul da ,

Intr-o dalba zi de maiu,

Cand e vesel orice traiu,

Tinterai la jocu saria,

CAlUSIERI ei se numia,

Unulu pe toti i purta,

Care vetavu se chiama,

Romulus mergea in frunte,

Se suiau p'un varfu de munte,

Sabienii se mirau,

Fetele lor se uimiau,

La jocul ele s'adunau,

Si Romanii le rapiau,

Sabienii se scolara

Si spre roma alergara,

Pe Romani sa-i prapadeasca,

Ce gandire nebuneasca ,

Fedele'n mijlocul sarira :

Si pe dansii i oprira,

-Frati ,parinti nu va luptati,

Ca-i iubim ,caci ni-s barbati,

Daca ii veti omori,

Cu ei si noi vom muri,

Parintii se molcomescu,

Si pe locul ei oprescu,

Si pe gineri si pe fete ,

I saruta toti cu sete.

Toti cu toti se incusscrescu,

Si cu drag se veselescu,

Si din ei popor nou cresce,

Care nu se contenesce,

Ci mereu tôt infloresce,

Si chiar azi totu mai traiesce,

Noi suntem urmasii loru,

Si avem un viitorul,

Si in veci vom totu trai,

Pana ce voinici vom fi.

Jocul calusarilor are un caracter eroic foarte remarcabil; jucatorii fac ,cu bastoanele lor ,simulacru de lupta si executa salturi extraordinaire .In timpi ce scot strigate conventionale.

In " Dacia literara" Romulus Scriban,din Galati , la 1 februarie 1986 publica:

" Joaca grosnicu Caluserii ,mandru suveniru de glorii,

A originilor Romei,candu isi scoase luptatorii

Ca sa faca jocuri brave ,ce remase un miracolu,

Se atraga pe vecinii la eroicul spectacolu!

Caci cind Romulus cladise Roma noastra,toti Romanii

Nu aveau femei sa creasca popolulu ei in toti anii,

Si la jocu ademenira pe popoarele vecine ,

Candu de-odata li ripira pe fecioarele Sabine!

Iar celé jocuri brave au ramasu in suvenire

Iar Romani spre neuitat a timpurilor de marire ,

Candu boierii toti calare ,pinteni ,sulitie si arme ,

Pentru Patrie purtase lanturile ei se' i sfarme.

Calusarii mergeau in rinduri,cu bravura si' nfocare,

Ca stejarii nalti si ageri,de te pune in mirare!

Cu privirea ca vapaea,coperiti de fer rasuna

Mersulu lor! ...si toata Urbea imprejurul lor s'aduna:

Unulu duce staegul Romei,altulu cu o spada trasa

Custodeste langa dinsulul ,dupa ce pe la jurasa,

Ca va sta mutu simbolul sacru al secretului cu care

Au acoperit Romanii a copilelor furare!

Ei s'oprescu in doua siruri si incep acele jocuri,

Sarituri neaudite,schimburi agere de locuri,

Uriese si celebre ,in catu dici ca nu-i putintia

De catu la Romani sa aiba jocu asa de biruinta,

Care pune in mirare pe popoarele Itale,

Ca sa vie sa admire jocurile triumfale!

Caci candu se repetau de- odata,se arunca ca Titanii,

Si-auzi grosniculu lor strigat,intelegi ce-au fost Romanii.

Sub à lor pasi muge campulu,atmosfera clocoteste

Muzica resuna tare,inimile veseleste ,

Inspirandu entusiasmulu care creste'n ori si care,

Vede bravele lor jocuri demne' n veci de admirare.

Ean priviti cum se' nvarteste joculu de voinici cu fala,

Cum s'arunca ,saru ca cerbii,se repedu si dau navala,

C'o privire foarte sombra si cu mare maestate,

In catu vedi ça ´ su stranepotii neinvinselor armate!

Ah! jucati o! fii ai Romei,joculu Romei neinvinse

Cand cu jocuri militare pe fecioare le cuprinse !

Joculu vostru celu eroicu,neamurile ´marmureste,

Omenirea va admira,lumea toata va priveste!"

Frunza verde de trifoi

Am venit aici la voi

Cu un joc de calusei

De la noi de la Vitei

O traditie attribuie acestui dans o origine si mai veche si face a deriva cuvantul valah din collini salii prin abreviatie colli salii.

...isi incep dansul la sfarsitul lui Aprilie sau dupa Rusalii si pastreaza ca urme sacre sabii ,bastoane lungi,iar celui ce-i conduce ii dau numele de vataf".

In acest obicei popular se vede deasemenea festivitatiile de primavara ale preotilor salieni din Roma si care poarta numele de Salii Collini ...Colii Salii,Calusarii

danse roumaine a Paris,faza din jocul Calusarilor,c.1910

danse roumaine a Paris,faza din jocul Calusarilor,c.1910

danse roumaine a Paris,strigaturi din jocul Calusarilor,c.1910

danse roumaine a Paris,strigaturi din jocul Calusarilor,c.1910

danse roumaine a Paris,Cand fac roata Calusarii,c.1910

danse roumaine a Paris,Cand fac roata Calusarii,c.1910

danse roumaine a Paris,Echipa de Calusari romani din comuna padureti ,plasa Cotmeana,jud.Arges,care a reprezentat Romania la concursul international de jocuri populare,tinut in Londra,intre 15 -21 iulie 1935,a starnit admiratie si entusiasm si a obtinut un stralucit succes ,unanim recunoscut de toate ziarele engleze si franceze .

danse roumaine a Paris,Echipa de Calusari romani din comuna padureti ,plasa Cotmeana,jud.Arges,care a reprezentat Romania la concursul international de jocuri populare,tinut in Londra,intre 15 -21 iulie 1935,a starnit admiratie si entusiasm si a obtinut un stralucit succes ,unanim recunoscut de toate ziarele engleze si franceze .

danse roumaine a Paris,Grupul calusari din Brasov-Schei,"Pe Coasta",fotografiat in anul 1910.

danse roumaine a Paris,Grupul calusari din Brasov-Schei,"Pe Coasta",fotografiat in anul 1910.

danse roumaine a Paris,Calusarii din comuna Orastie ,plasa Orastie,judetul Hunedoara.

danse roumaine a Paris,Calusarii din comuna Orastie ,plasa Orastie,judetul Hunedoara.

danse roumaine a paris,Calusarii din judetele Salaj,Somes,Nasaud,Bihor,Cluj,Mures,Turda,Alba,Tarnava Mica si Tarnava Mare,c.1910

danse roumaine a paris,Calusarii din judetele Salaj,Somes,Nasaud,Bihor,Cluj,Mures,Turda,Alba,Tarnava Mica si Tarnava Mare,c.1910

Partager cette page

Repost 0